Estetica în medicină dentară reprezintă un concept medical relativ recent dezvoltată din necesitățile tot mai exigențe ale pacienților care nu se mai mulțumesc doar să dețină dinți și un parodonțiu sănătos ci își doresc în același timp dinți frumoși și un surâs cât mai fermecător, care să la dea încredere în șine. Aspectul dinților este un element deosebit de important în estetică dentară și se referă la o serie de caracteristici legate de mărimea și formă dinților, volumul coroanei, numărul dinților, integritatea coroanei dentare, poziția, alinierea și simetria dinților pe arcadă, culoarea dinților.

Apelând la o serie de tehnici ce țin de estetica dentară puței obține zâmbetul mult visat!

Zâmbetul este important pentru fiecare persoană, și când dinții sunt de un alb impecabil, zâmbetul este impresionant. Orice persoană și-ar dori să aibă dinții albi, dar de cele mai multe ori culoarea acestora variază de la galben pal până la maro deschis.

Albirea dinților este o procedură care îmbunătățește culoarea dinților. Ea se poate realiză astfel:

1.  La cabinetul dentar
2.  La domiciliu
3.  Utilizând pasta de dinți pentru albire, gutiere, benzi de albire etc.

Fiecare metodă are rezultate diferite. În cabinetul stomatologic albirea este mult mai rapidă, deoarece dentistul utilizează un agent de albire concentrat (după protejarea gingiilor și a țesutului înconjurător cu o barieră specială). În plus, el folosește lampă de albire, laser sau unii agenți termici pentru rezultate mai rapide. Acest lucru poate dură intre15 min și o oră pentru că dinții să devină albi. Pacientul poate avea nevoie de mai multe ședințe de tratament pentru a ajunge la culoarea dorită. Acest tratament este numit, albire în cabinet.

În cazul în care albirea se face la domiciliu este nevoie de mai mult timp deoarece substanță de albire folosită este cu o concentrație mult mai scăzută. Gelul de albire este păstrat pe dinți timp de patru până la șase ore pe zi, aproximativ două săptămâni pentru că rezultatul să fie vizibil. Unele geluri de albire trebuiesc purtate și în timpul nopții iar uneori, dinții pot deveni sensibili sau fragili.

Pastă de dinți pentru albire, necesită mai mult timp de tratament decât albirea în cabinet. Va trebui să va spălați pe dinți cu această pasta specială cel puțin de două ori pe zi, pentru aproximativ șase-opt săptămâni pentru a se putea observă modificări de culoare. Aproape toate paștele de dinți conțin particule abrazive, care îndepărtează petele de culoare (extrinseci) de pe dinți, dar aceste paște de dinți au și alte ingrediente speciale care ajută la albirea dinților.

Există și alte sisteme de albire dinți cum ar fi: stilouri cu gel de albire, benzi cu gel de albire, gutiere cu gel de albire și alți agenți de albire care pot îmbunătăți culoarea dinților. Cei care au dinții de culoare galbenă vor obține un rezultat mai bun, în timp ce, persoanele cu dinți mai închiși vor obține acelas rezultat într-o durată mai mare de timp.

Albirea dinților profesională cu lampa

Dinții au tendința de a se colora atunci când nu îi igienizați corespunzător, sau când consumați alimente colorate. Anumite alimente și băuturi cum ar fi cafeaua, ceaiul, cola și alte produse alimentare, colorează dinții și aceștia căpăta o culoare gălbuie sau maronie, care nu arată foarte bine și distruge aspectul zâmbetului.

Cu o vizită la dentist, acest aspect se poate rezolvă imediat și puteți plecă din cabinet cu un zâmbet alb și strălucitor. Puteți face de asemenea, o albire la domiciliu, dar poate dură un timp mult mai îndelungat. Puteți folosi stilouri cu geluri, anumite paște de dinți, gutiere și peste 6-12 săptămâni se poate îmbunătăți aspectul dinților.

Metodă de albire cu lampă a devenit populară deoarece se obțin rezultate bune într-un timp scurt și este fiabilă și sigură. Această este considerată cea mai sigură procedura de cosmetică dentară care da satisfacție deplină pacienților.

Metodă cu lampă este un proces de albire care se realizează cu ajutorul agenților de albire că: peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă.

Peroxidul este aplicat pe suprafața externă a dinților după ce s-a izolat cu o barieră protectoare gingiile. Lampă de albire (cu leduri) este folosită pentru a acceleră procesul de albire a dinților. Întreagă procedura durează mai puțin de patruzeci și cinci de minute, iar rezultatele sunt de opt ori mai bune decât procedura normală sau albirea la domiciliu. Pe scurt, metodă este:

1.  Mai rapidă
2.  Mai accentuată
3.  Se pot obține opt nuanțe mai deschise
4.  Mai puțin iritabil
5.  De durată

Procedura este sigură, de încredere și da rezultate bune. Culoarea îmbunătățită a dinților rămâne pentru un timp mai îndelungat.. Unii pacienți pot simți o senzație de furnicături mai ales dacă dinții lor sunt sensibili. Dacă există vreo alergie sau sensibilitate, medicul stomatolog poate oferi un tratament pentru acestea.

Copiii sub cincisprezece ani, mamele gravide și femeile care alăptează nu ar trebui să se supună acestei proceduri. De asemenea, cei cu dinți fracturati, cariați, plombați sau dinți cu infecții, nu ar trebui să se supună, de asemenea, la tratamentul de albire. Pentru o albire a dinților mult mai profundă este indicat să se continuie cu încă câteva ședințe de albire la domiciliu cu gutiere speciale, ce conțin gel de albire (dacă nu s-a obținut nuanța de alb dorită).

În general un rezultat semnificativ se observă după o săptămâna sau două, după tratament.

Dacă dinții dumneavoastră sunt foarte frumoși dar doriți să îmbunătățiți frumusețea și mai mult, puteți să aplicați pe un dinte o bijuterie dentară (ori un cristal alb sau colorat, ori o bijuterie din aur galben sau alb). Zâmbetul dumneavoastră va deveni indubitabil mai atrăgător și mai misterios.

Bijuteria dentară să aplică pe dinte cu ajutorul unui adeziv special astfel încât nu afectează integritatea și sănătatea dintelui dumneavoastră. Ea poate fi îndepărtată foarte simplu de către medicul dentist, în cazul în care nu o mai doriți.

Sfat

Nu încercați să va aplicați singuri o bijuterie dentară, utilizând adezivi chimici din comerț deoarece riscați să afectați țesuturile dentare și mucoasă cavității bucale.

Fațete din ceramică

Fațetele sunt suprafețe foarte subțiri realizate din ceramică (sau ceramică pe suport de zirconiu) ce sunt lipite cu un adeziv special pe suprafața din exterior a dintelui (suprafața șlefuită în scopul fatetarii).

Ele reprezintă o metodă ideală de a trata coloratiile profunde ale dinților, neregularitățile sau forme defectuoase ale dinților, pentru a închide spațiile dintre dinți, pentru a acoperi dinții fisurați sau fracturati.

Și pentru că sunt așa de subțiri și totuși foarte rezistente, este necesar să se îndepărteze doar o mică parte din substanță dentară, pentru a se creă spațiu viitoarelor fațete.

Rezultatele pot fi uimitoare! O schimbare totală, o dantură perfectă!

Tratamentul de fluorizare a dinților

Tratamentul de fluorizare este efectuat pentru a reduce riscul apariției cariilor dentare (la toate tipurile de dentiții) și încetează progresia leziunilor carioase deja existențe. De multe ori s-a constatat fenomenul de reversie a cariei dentare sub tratamentul de fluorizare.

Fluorizarea în cabinet

• Se realizează în cabinet, de 3-4 ori pe an, în cadrul ședințelor de profilaxie.
• Se realizează prin aplicarea pe dinți a anumitor produse special concepute în acest scop, precum paște de dinți profilactice fluorurate, soluții, geluri sau lacuri care conțin fluor.
• Fluorizarea se realizează doar după efectuarea unei igienizări perfecte a cavității bucale cum ar fi: periaj profesional, detartraj (dacă este cazul), Air Flow, întrucât fluorul penetrează mult mai ușor țesuturile dentare ce au fost curățate în prealabil și nu sunt acoperite de placă bacteriană sau depozite tartrice.
• Folosirea în cabinet de paște fluorurate constituie o metodă rapidă și eficientă de flourizare locală profesională; pastă se aplică în linguri universale care apoi se aplică pe fiecare arcadă dentară, timpul de purtare variind între 1-2 minute per arcadă.
• După tratamentul de fluorizare pacientul nu va clăti gură, nu va bea și nu va mânca pentru un interval de 30 de minute.
• Că tratamentul de fluorizare să fie eficient depinde în mod obligatoriu de realizarea în permanență a unei igiene orale riguroase, bazată pe periaj dentar efectuat corect de minim de 2 ori pe zi, a mijloacelor suplimentare de igiena și a controalelor regulate la medicul dentist.

La domiciliu, pacienții pot folosi de asemenea paște de dinți cu o concentrație scăzută de fluor, cele cu concentrații mari fiind destinate aplicării exclusiv în cabinet (de către specialistul în profilaxie) sau ape de gură cu fluor destinate uzului zilnic sau săptămânal.

Indicații ale tratamentului de fluorizare:

• În special copiilor cu vârstă peste 6 ani, adolescenții și persoanele adulte.
• Pacienții care poartă aparate ortodontice fixe.
• Persoane care suferă de sensibilitate ușoară sau marcată a dinților la anumiți stimuli; acestor pacienți se indică că fluorizarea să se repete o dată la 2 zile până la remiterea durerii.
• Pacienții care suferă de disfuncții ale glandelor salivare sau cei ce au fost supuși radioterapiei, având drept consecință un flux salivar; la acești pacienți se recomandă îndeosebi fluorizări locale profesionale pentru a crește carioprotectia la nivel dentar.
• Persoanele care doresc o albire profesională în cabinet; înainte și după tratament.

Chirurgia orală se referă la o serie de manopere terapeutice, efectuate în anestezie locală, în vederea îndepărtării unui dinte compromis sau dimpotrivă pentru a salvă un dinte cu complicații.

• Extracția dentară este încă, din păcate, cea mai frecvență manoperă de chirurgie orală efectuată în cabinete și constă în îndepărtarea unui dinte bolnav care provoacă și întreține procese patologice locale și loco-regionale și care nu mai poate beneficia de tratament conservator.
• Odontectomia dinților incluși reprezintă îndepărtarea chirurgicală a dinților permanenți rămăși în incluzie parțială sau totală, care din diferite motive nu pot ajunge pe arcadele dentare. Cel mai frecvent această manoperă chirurgicală se adresează molarilor de minte care de multe ori nu beneficiază de suficient spațiu de erupție și necesită îndepărtarea chirurgicală. În cazul caninilor incluși tratamentul este de cele mai multe ori de redresare chirurgical-ortodontica și nu de extracție.
• Extracția cu alveolotomie este manoperă chirurgicală de îndepărtare a unei rădăcini dentare fracturate, rămasă profund intraosos în urmă unei extracții recente sau mai vechi.
• Regularizarea crestei alveolare reprezintă netezirea crestei alveolare edentate, poate fi efectuată în aceeași ședința cu extracțiile dentare multiple sau ulterior postextractional pentru a obține un câmp protetic optim pentru protezare.
• Chistectomia reprezintă îndepărtarea formațiunii chistice intraosoase, dintele cauzal putând beneficia de tratament conservator, rezecție apicală sau extracție în cazul dinților irecuperabili. Cavitatea osoasă restanța post chistectomie poate fi umplută cu granule de os artificial ducând la o vindecare mai rapidă și menținerea unui suport osos corespunzător protezarii ulterioare.
• Chirurgia plastică gingivală reprezintă remodelarea conturului țesuturilor gingivale.
• Rezecția apicală reprezintă îndepărtarea chirurgicală a apexului dentar împreună cu țesutul osos înconjurător infectat.

Tendințele actuale în medicină dentară se axează pe utilizarea unor metode conservative în abordarea patologiei stomatologice. Deși extracția dentară este cea mai frecvență intervenție chirurgicală care se practică în stomatologie chirurgia endodontica câștiga din ce în ce mai mult teren, ea întrunind toate mijloacele ajutătoare ale terapiei conservative endodontice.

Gangrena pulpară și complicațiile ei apicale nu pot fi întotdeauna rezolvate corespunzător prin simple tratamente conservative. În aceste cazuri s-au imaginat diverse metode chirurgicale care să determine vindecarea acestor afecțiuni.

Dintre aceste metode chirurgicale cea mai folosită este rezecția apicala. Această este o metodă chirurgicală ce constă în extirparea apexului dentar împreună cu țesutul osos înconjurător infectat, fiind precedată sau nu de tratamentul endodontic corect și obturația perfectă a canalului.

• probleme anatomice ce împiedică curățarea și obturarea corectă a canalului
• probleme ce țin de restaurarea protetică a dinților implicați
• fracturi orizontale ale rădăcinii cu necroză apicală
• obstacole pe lungimea canalului radicular care nu pot fi depășite prin tratament endodontic
• erori de procedură în tratamentul endodontic
• leziuni periapicale mari care nu se mai rezolvă prin tratament de canal.

În general rezecția poate fi efectuată la toate grupele de dinți dar indicația este nuanțată de situațiile anatomice diferite ale rădăcinilor în raport cu suprafețele osoase ale maxilarelor și de relația cu cavitățile anatomice de vecinătate. Astfel intervenția este limitată pentru molării 2 superiori și inferiori, cât și pentru premolarii inferiori la care dificultatea operatorie rezidă în vecinătatea cu gaură mentonieră și implicit mănunchiul vasculo-nervos mentonier (posibilitatea lezării acestuia).

Această operație se efectuează în mod frecvent pe scaunul stomatologic și nu implică utilizarea unui instrumentar chirurgical complicat. Anestezia utilizată de regulă este loco-regională sau în unele cazuri (bolnavi dificili, anxioși) se poate apela la anestezia generală. Chiar în cazul anesteziei locale procedură este nedureroasă.

Se practică incizia mucoperiostala cu decolarea mucoasei și a periostului și descoperirea tablei osoase. Apoi se realizează trepanarea osoasă cu evidențierea și îndepărtarea țesutului osos afectat și a apexului dentar. Canalul dentar este curățat mecanic, spălat și apoi obturat, realizându-se o obturație calibrată la vedere. Atunci când permeabilizarea canalului nu este posibilă se realizează o sigilare cu material dur a bontului rămas după secționarea rădăcinii.

În anumite situații defectul osos rămas în urmă chiuretajului procesului patologic este destul de mare și capacitatea de refacere a organismului este depășită. Pentru stimularea proceselor de osteogeneză se poate recurge la augmentarea defectului cu os sintetic sau bio-os.

Sutura marginilor plăgii se face cu fire neresorbabile care vor fi îndepărtate după 6-7 zile. După rezecție dinții vor fi protejați o perioadă evitându-se alimentele dure și suprasolicitarea în masticație.

Postoperator apare de regulă edemul regional ce însoțește evoluția în primele 24-48 ore, după care începe să se retragă. Persistență edemului, accentuarea acestuia precum și apariția durerilor la câteva zile după intervenție sugerează apariția complicațiilor septice. Acestea vor fi prevenite de medic prin utilizarea unei medicații adecvate.

În condițiile în care indicațiile operatorii sunt corecte și tehnică chirurgicală este respectată rezecția apicală este o metodă ce permite conservarea unor dinți care altfel ar fi pierduți prin extracție. Această procedura ar trebui mai mult acceptată de colegii noștri stomatologi și recomandată mai des pacienților.

Succesul chirurgiei endodontice variază în funcție de motivul pentru care este efectuată. Dacă ne referim la tratamente de canal eșuate deseori reintervenția nu e posibilă sau nu se pot obține rezultate mai bune prin abordare clasică endodontica. În cazul în care motivele eșecului nu pot fi identificate abordarea chirurgicală este mai mult decât necesară. În anumite cazuri o entitate patologică în zonă periapicala necesită îndepărtare chirurgicală și chiar biopsie pentru identificare.

Dacă ne referim la problemele anatomice ce împiedică un tratament endodontic corect acestea pot fi reprezentate fie de calcificări pe parcursul canalelor, curburi radiculare severe, canale radiculare foarte strâmte. Atunci când aceste probleme anatomice împiedică tratamentul corect îndepărtarea porțiunii neinstrumentate a rădăcinii și sigilarea bontului rămas reprezintă soluția optimă.

Dinții restaurați protetic cu infecții periapicale pot reprezenta o problemă în cazul în care se încearcă retratarea endodontica. Accesul la canalul radicular poate compromite rezistentă coroanei protetice. De asemenea unii dinți sunt restaurați cu dispozitive corono-radiculare (pivoți metalici) a căror îndepărtare din canal poate duce la fractură radiculara. Și în acest caz rezecția apexului cu țesutul infectat și sigilarea bontului reprezintă unică soluție conservativa.

Ocazional după fractură traumatica a rădăcinii fragmentul apical suferă necroza pulpară. Deoarece abordarea endodontica a acestuia nu este foarte sigură se preferă îndepărtarea chirurgicală a lui după tratamentul endodontic al porțiunii coronale.

Canalele pot fi uneori blocate de corpi străini reprezentați de instrumente fracturate (ace de canal rupte), materiale de restaurare, fragmente de pivoți fracturati. În cazul unor leziuni apicale la dinți cu asemenea probleme aceste material trebuiesc îndepărtate chirurgical împreună cu o porțiune de rădăcină.

Erorile de procedură în tratamentul endodontic pot fi reprezentate de obturații incomplete sau debordante, căi false, granuloame reziduale (ce pot persistă chiar în condițiile unui tratament endodontic complet, deoarece, închistându-se își continuă evoluția).

În cazul unor leziuni periapicale mari curățarea și tratamentul canalului, în lipsă tratamentului chirurgical pot avea chiar efecte de reacutizare a infecției cronice prin însămânțare cu germeni din cavitatea bucală.

(în cazul manevrelor chirurgicale: extracții, rezecții apicale, poziționare implant, etc)

1.  Începeți tratamentul medicamentos conform rețetei prescrise.
2.  În primele 48 ore nu mâncați fierbinte sau prea rece, se recomanda alimentația lichidă-semilichida la temperatură camerei; nu fumați, nu consumați produse ce conțin lapte (lapte, brânză, iaurt), alcool și băuturi carbogazoase.
3.  În primele 24 ore țineți comprese cu gheață, apoi în următoarele 24 ore comprese cu apa rece (maximul de edem postoperator este la 48 ore, apoi descrește).
4.  Periajul dentar se realizează în primele 24 ore evitând zonă operată. În zonă operată se reia periajul după 24 ore postoperator!
5.  Reveniți la control după 24-48 ore.
6.  Clătiți gură cu soluții antiseptice după 24 h postoperator și în următoarele 5-6 zile.
7.  Evitați activitățile fizice intense (sportive) în prima săptămâna.
8.  Firele de sutura se îndepărtează după 7-10 zile.
9.  Pentru orice problemă consultați medicul chirurg sau medicul stomatolog curant.
10.  Este insistent recomandată întreruperea fumatului. (fumatul îngreunează cicatrizarea și afectează în sens negativ prognosticul pe termen lung.)

Avantajul principal al implantului dentar este conservarea structurilor dentare, fiind soluția modernă ce reda atât funcțiile estetice, cât și pe cele anatomo-funcționale.

În trecut, atunci când avem unul sau mai mulți dinți lipsă, se apela la tratamente ce presupuneau slefurirea dinților vecini pentru realizarea de “punti dentare” . Astfel , dinți ce nu aveau niciun fel de probleme erau șlefuiți, tratați, pentru a deveni dinți stâlpi și a conferi suportul viitoarei punți dentare.

Astăzi, cu ajutorul implantului dentar, dinții vecini rămân integrii, nu se intervine deloc asupra lor, osul nu se atrofiază, migrația dentară este oprită, implantul dentar fiind înserat exact în locul lipsă.
Putem spune fără rezerve că astăzi, implantul dentar reprezintă o modalitatea modernă de taratament, conformă secolului XXI.

NU. Intervenția este complet nedureroasă, realizându-se sub anestezie locală, la fel că și anestezia pentru o extracție dentară.

În unele cazuri, este posibilă apariția unei dureri minore, absolut normale, ce cedează imediat la orice analgezic recomandat de către medicul implantolog.

În general între 30-45 de minute.

Da. În general, la pacientul clinic sănătos și căruia îi sunt înserate un număr redus de implanturi, în zilele imediat următoare intervenției nici măcar nu se observă modificări ale aspectului general facial, cum ar fi ușoară tumefacție, care este absolut normală în cazul înserării mai multor implanturi.
Programarea se poate face telefonic la numărul 0758 232 233

Nu. Implantul dentar substituie, înlocuiește rădăcina dintelui, așa încât se introduce în osul maxilar sau mandibular, iar după inserare, se face sutura mucoasei gingivale, putând fi evidențiat în întregime numai radiologic.

Având în vedere că implantul dentar necesită integrarea oasoasa, este necesar un interval de timp cuprins între 2-6 luni înainte de a se aplică partea coronara, coroană de ceramică sau zirconiu, ce imită dintele natural. Aplicarea coroanei de ceramică sau zirconiu reprezintă o fază distinctă de tratament și nu trebuie confundată cu implantul propriu-zis.

Nu, analizele cerute sunt cele normale de sânge, nimic special.

NU. Există persoane care deși își doresc să opteze pentru înserarea unuia sau mai multor implanturi, nu pot beneficia de acest tratament. Aici ne referim la persoanele care prezintă o stare generală și/sau locală nefavorabilă.

Asfel , persoanele care au suferit un infarct miocardic recent, care au diabet gr.ÎI, care prezintă osteoporoză, nu sunt candidate sub nici o formă pentru implantul dentar.

De asemenea, local, când există situația unui câmp protetic nefavorabil, rezorbtii osoase ce nu permit adiția osoasă (lipsă masivă de structură osoasă), vecinătatea unor structuri anatomice (canal mandibular,gaură mentonieră), nu este posibilă înserarea implantului dentar.

Bruxismul, adică strangera cu o forță foarte mare a arcadelor dentare pe timpul nopții, duce la administrarea de forțe disproporționate asupra implantului, ce face imposibilă reușită să.

Totodată, având în vedere că pentru succesul în timp al unui implant dentar, se recomanda o întreținere foarte bună,o igena orală corespunzătoare, în cabinetul nostru nu acceptăm intervenția de implant pentru pacienții care nu sunt dispuși să asigure o igena corespunzătoare, ulterioară înserării implantului dentar.

De asemenea, fumătorii înrăiți, sunt sfătuiți să renunțe la fumat, întru-cât s-a constatat clinic că pacienții ce au continuat să fumeze după introducerea implantului, au scurtat semnificativ durata “de viață” a acestuia.

S-a constatat că rata de succes a implantului este de 96,97%.

Cu alte cuvinte, din 100 de persoane, 3,4 pot prezenta un insucces.

Noi, în cabinetul nostru, am reușit atingerea unei rate de succes de peste 99%.

Se consideră un implant de succes, implantul care prezintă osteointegrare completă (integrare în os), stabilitate (reprezentat de coeficientul de stabilitate a implantului ISQ) și care în primul an de la inserare nu prezintă, în jurul implantului, pierdere de structură osoasă (rezorbtie) mai mare 1.0mm.

Cea mai frecvent întâlnită complicație este periimplantita, manifestată printr-un proces inflamator, infecțios al mucoasei și osului din jurul implantului, ce duce la pierderea acestuia.

Implantul este îndepărtat, zona se sterilizează, se temporizează orice intervenție și dacă se consideră necesar, peste o perioadă de timp rezonabilă (câteva luni) se poate încerca o nouă intervenție.

Diferă de la persoană la persoană, implantul dentar neavând o perioadă predeterminată “de viață”.

Astfel, în cazul în care un implant dentar se consideră reușit și atunci când pacinetul menține o igena corespunzătoare, (controale și igenizare profesională de cel puțin 2 ori pe an la medicul stomatolog) durată de viață este foarte mare.

Practic, în majoritatea cazurilor vorbim numai de rezorbtia osoasă fizilogica datorată înaintări în vârstă, ce face că osul de jur împrejurul implantului să scadă în calitate și cantitate.

Fiind vorba de un proces fiziologic ce diferă de la persoană la persoană, există persoane care se bucură de beneficiile implantului dentar întreagă viață, iar altele o perioadă mai mică de timp.

Totuși, pe plan internațional se acceptă că, durată medie a unui implant, în cazuri în care nu avem condiții locale și generale ideale, ar fi de circa 10 ani.

În cabinetul nostru avem pacineti care au beneficiat de implant dentar în urmă cu 4 ani și la care, în prezent, se observă implanturile dentare într-o stare impecabilă.

Putem spune că beneficul cel mai mare este dat de recuperarea funcției masticatorii și nu în ultimul rând de funcția estetică. Nu trebuie uitat că implantul dentar protejează structurile anatomice, dinții vecini (acolo unde este cazul) nefiind în nicun fel afectați.

Implantul dentar va îndeplini aceleași funcții și au același rol că și dinții existenți în cavitatea bucală sau că și cei ce anteriori au fost prezenți pe arcadă.

Deși pentru multe persoane implantul dentar este o opțiune secundară, afirmăm fără niciun fel de rezervă că reușită unui implant dentar, chiar și dacă nu ar fi pentru o perioadă foarte de mare de timp, aduce satisfacții și beneficii evidente fiecărui pacient.
Satisfacția,bucuria fiecărui pacient la finalul tratamentului este evidența.

Toate acestea ne fac să spunem că implantul dentar reprezintă astăzi o opțiune prioritară în tratament față de alte manopere, modernă, conformă sec. XXI

Este o întrebare cu care ne confruntăm destul de des.

Da, există diferențe , iar diferențele implanturilor moderne (osteointegrate endosoase),în afară de formă lor specifică fiecărui producător, sunt date de către puritatea titanului din care sunt făcute și de către diversele substanțe ce se aplică pe suprafața lor (cu scopul de a grăbi integrarea osoasă, de a favoriza osetoacceptarea).

Astfel, tipul implantului este bine să fie ales de comun acord cu medicul implantolog, ținând cont de particularitățile fiecărui pacient și caracteristicile fiecărui implant.

Fiecare implant modern, produs de companii de renume pe plan mondial,este rodul a multor ani de cercetări și evaluări. Cercetarea în domeniul implantologiei dentare moderne aduce beneficii continue, concretizate prin îmbunătățirea permanență a implanturilor și prin crearea de noi tipuri de implanturi (de pildă implanturile din zirconiu).

În cabinetul nostru folosim numai implanturi de ultimă generație de la producătorii de top la nivel mondiali: ALPHA-BIO (Israel), DENTIUM (Coreea de Sud), BREDENT (Germania).

Da, în ultima vreme din ce în ce mai des este adus în discuție implantul de zirconiu.

Acesta este similar titaniului că și biocompatibilitate în relația cu țesuturile, însă are un plus la capitolul estetic. Implantul din zirconiu este indicat în special în zonă frontala și de obicei acolo unde nu este necesară realizarea unei lucrări dentare ample (în cazurile lucrărilor dentare mai ample, punți dentare mari, pe implanturi, majoritatea practicienilor recomanda folosirea implanturilor confecționate din titan).

Se face o programare telefonic la numărul 0758 232 233 și se stabilește o ședință de consultație.

Această ședința este gratuită în cabinetul nostru și care are drept scop evaluarea tuturor aspectelor ce țin de examinarea stării locale și generale a pacientului.

În această ședința, după completarea unei fișe generale de consultație, medicul face examinarea locală și apoi va cere pacientului efectuarea de examene complementare: radiografii și analize de sânge uzuale, în vederea unei aprecierii cât mai exacte și corecte a stării pacientului.

Ulterior, în urma analizării acestora, dacă medicul apreciază că este oportună intervenția de inserare a unuia sau mai multor implanturi sau a unor intervenții complementare (adiții de os, sinus lift, etc) se stabilește o nouă intanire, în care se realizează intervenția propriu-zisă.

Dacă se consideră necesar , înaintea înserării implantului, medicul va sugera pacientului să trateze eventuale alte probleme dentare (de obicei procese carioase) și să realizeza asanarea cavității orale (igenizare,detartraj-periaj).

După operația propriu-zisă, pacientului i se va prescrie un tratament medicamentos și va fi chemat a două și a treia zi la control.

În cazul în care totul este în limitele normale, pacientul va aștepta perioadă de integrare oasoasa a implantului (2-6 luni).

După perioada de osteointegrare și după ce această osteointegrare este confirmată și radiologic, se consideră că implantul este apt pentru a primii partea estetică, coroană de ceramică sau zirconiu care este și partea care se va vedea, identică că și aspect cu ceilalți dinți.

Astfel, se intră într-o altă etapă de tratament, diferită, etapa de protezare.

Cuvântul endodontie provine din limba greacă și s-a format prin alăturarea a două cuvinte, endo (în interiorul) și odons (dinte)! Endodonția este o specialitate a medicinei dentare care se ocupă cu tratamentul pulpei dentare.

Pulpa dentară sau conținutul camerei pulpare este reprezentată de țesuturile moi din interiorul dintelui (artere, vene, terminații nervoase și țesut conjunctiv). Țesutul nervos din interiorul dintelui nu este de o importantă vitală pentru sănătatea, longevitatea și funcționalitatea dintelui. Funcția să principală este aceea senzorială. Absența nervului din interiorul dintelui nu va afecta funcționalitatea dintelui respectiv pe arcadă, el putând fi foarte bine tratat odontal (prin obturații) sau protetic.

Dintele prezintă în interiorul canalelor radiculare un țesut vascular și nervos(nervul), care asigură aportul de substanțe nutritive. Atunci când are loc inflamarea sau infectarea acestui țesut, este necesară îndepărtarea lui.

Tratamentul de canal constă în eliminarea nervului din canalele rădăcinilor, urmat de obturarea (umplerea) acestora cu materiale speciale, care asigură sigilarea și împiedică infecția.

Cu ajutorul instrumentarului modern se realizează o lărgire mai accentuată a canalului și o curățare net superioară, iar cu noile materiale de sigilare se obține o obturație de canal perfect etanșă.

Lungimea canalului radicular este acum măsurată electronic, astfel că vom știi exact până unde ajunge obturația de canal.

Inițial, tratamentul endodontic este realizat pentru a îndepărta durerea și a vindecă sau a preveni infecția. Scopul final este menținerea funcționalității dintelui.

Pentru îndeplinirea acestui scop în cabinetul nostru este utilizată o tehnică mixtă de preparare a canalelor radiculare (manuală și rotativa) și o metodă de obturare tridimesionala a canalelor radiculare (tehnică de obturare prin condensare verticală la cald), utilizând sistemele Obtura III – sistem de livrare a gutapercii încălzite și System B – are capacitatea de a menține constanța temperatură de modelare și condesare a gutapercii pe parcursul tratamentului endodontic.

În cele mai multe cazuri tratamentul endodontic este necesar că urmare a trei mari motive:

• infectarea pulpei dentare prin caria dentară, ea penetrând țesuturile dure dentare până în apropierea camerei pulpare.
• traumatismul dentar: fractură dentară, lucrări protetice sau odontale necorespunzătoare.
• din motive terapeutice: de multe ori datorită migrărilor dentare, pentru a folosi dinții respectivi că stâlpi într-o lucrare protetica este nevoie de o șlefuire intempestivă a țesuturilor dentare, șlefuire care duce la deschiderea camerei pulpare și implicit la tratamentul endodontic.

De multe ori când pulpă dentară are o suferința incipientă și nu este încă infectată( durerile dentare apăr atunci când bem lichide calde sau reci, mâncăm înghețată sau mâncare foarte fierbinte), medicul poate încerca un tratament dentar numit coafaj dentar din dorință de a păstra vitalitatea dintelui dumneavoastră. Dacă acest tratament eșuează atunci vom fi nevoiți să efectuam un tratament endodontic pentru a înlătura durerea.

A avea un dinte tratat endodontic nu înseamnă că acest dinte va fi extras în următorii ani, așa cum multe persoane afirmă. Motivul pentru care realizăm un tratament endodontic corect este tocmai păstrarea acestui dinte pe arcadă cât mai mult timp. Într-adevăr, dacă motivul tratamentului endodontic este o carie foarte profundă care a distrus în mare parte coroană dintelui vom fi nevoiți să îl reconstituim printr-un pivot din fibră de sticlă de exemplu, refăcând astfel coroană dintelui și făcând posibilă restaurarea lui prin diferite metode protetice. Dacă toate aceste tratamente sunt făcute corect și aveți o igiena dentară foarte bună, dintele dumneavoastră ar putea rămâne pe arcadă pentru tot restul vieții.

Nu!

Infecția din interiorul dintelui nu răspunde la tratamentul antibiotic deoarece dintele (structurile sale dure) restricționează cantitatea de sânge care ajunge în zonă și deci, cantitatea de antibiotic. Astfel, antibioticele nu ajung în cantitate suficientă în zonă infectată și nu pot acționă. Deasemenea, tot datorită fluxului sanguin scăzut din zonă pulpei dentare, și capacitatea de autoreparare a acesteia este atenuată.

Da, tratamentul cu motor endo multifuncțional cu apex locator are următoarele avantaje:

• alegerea sistemului de pile endo
• setări pre-programabile ale torque-ului și vitezei de rotație pentru toate sistemele Niți
• flexibilitate mărită datorită procesului de memorare ușoară a setărilor individuale ale torque-ului și vitezei de rotație
• controlul inteligent al aparului prin funcții de siguranță automată
• determinarea separată a lungimii canalului radicular prin apex locator cu preparare rotativa sau manuală
• operează și cu baterii, motorul funcționează și în timpul încărcării

Funcționalitatea panoului de comandă

• ANA-mărește siguranță în cazul particularităților anatomice ale canalului radicular prin reducerea vitezei de rotație
• ASR-oprirea automată și inversarea untimei rotații atunci când s-a atins limită maximă de cuplaj
• MENU-meniul structurat simplu și practic
• CÂL-calibrarea contra-unghiurilor proaspăt sterilizate

Exactitatea apex locator-ului integrat

• controlul simultan al lungimii în timpul preparării rotative, determinarea separată a acestea în preparearea manuală
• oprirea automată atunci când este localizat apexul
• monitorizarea continuă a poziției acului prin Led-urile de pe display
• determinarea exactă a lungimii fără ajutorul razelor x

Piesă coț, cu contact integrat pentru apex locator

• cap mic pentru vizibilitate mare și ușurință în utilizare
• sistem ușor de fixare a acelor
• schimbarea și încărcarea rapidă a acelor

Da, Diga este esențială pentru o izolare eficientă de bacteriile din salivă a canalelor radiculare și a câmpului operator în ododntologie.Doar câteva tipuri de cleme sunt necesare pentru o aplicare eficientă a sistemului de dîgă. Sucesul în endodonția modernă este dependent de această izolare și apoi de un acces corect în coroană dintelui care să permită un acces direct la canalele radiculare.

Diga este ușor de aplicat odată ce este înțeles sistemul și principiile utilizării ei. La începutul folosirii ei accesul poate fi făcut fără dîgă pentru a păstra orientarea axului lung al dintelui,după care va fi pusă cât mai curând posibil pentru a asigură izolarea necesară împotrivă contaminării bacteriene.

Folosirea sistemului de dîgă este obligatorie în endodonția modernă.

Avantaje:

• ne asigură un câmp aseptic,izolând dintele de cavitatea orală și de contaminarea cu salivă. Din salivă pot fi introduși în canalele radiculare noi microorganisme care vor prelungi tratamentul și vor reduce prognosticul tratamentului.
• diga facilitează folosirea antisepticelor puternice (hipocloritul de Na 5%) necesare pentru a curată eficient sistemul endodontic canalicular.
• s-a demonstrate că izolarea cu dîgă în timpul tratamentelor de rutină reduce contaminarea prin aerosoli și infecția încrucișata.
• vizibilitatea este mult mai bună datorită contrastului dintre folia de dîgă și dinte
• îmbunătățește accesul prin îndepărtarea părților moi,a limbii și obrajilor.
• protejază pacientul de ingestia divestelor materiale că amalgamul, instrumentelor endodontice,material compozit și debriuri dentare.
• crește eficientă și prognosticul și reduce timpul de tratament.
• aduce confort pacientului și medicului
• controlează infecția

Dezavantaje:

• nu poate fi pusă pe dinți fără o coroană suficent de rezistentă supragingival și nici pe dinții incomplet erupți.
• există anumite precauții când vorbim de pacienții cu epilepsie sau necooperanți, pacienții cu astm sau deficiente majore în respirație. De asemenea poate fi mai greu de aplicat în anumite situații clinice cum sunt molării de minte, dar toate aceste situații nu reprezintă contraindicații absolute ci necesită numai o bună pregătire a medicului în aplicarea și eventual îndepărtarea rapidă a sistemului de izolare când situația o impune.

Boala parodontală este o afecțiune cronică care are drept cauză flora microbiană din cavitatea orală. Aceasta afectează structurile care mențin dintele pe arcadă: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar.

Semnele apariției

Prima fază a bolii este gingivita, inflamația gingiei, după care evoluează către structurile profunde. Primul semn al gingivitei este sângerarea provocată de periaj sau de masticație și este însoțită de modificarea culorii gingiei care devine roșie-violacee, senzație de tensiune și prurit.

Treptat gingia împreună cu suportul osos “se retrag”, rădăcinile dinților devin vizibile, iar dinții se mobilizează. În ultima fază dinții sunt expulzați spontan de pe arcadă fără a avea vreo altă afecțiune (ex. carie dentară).

Evoluția bolii este întreținută de acțiunea unor factori favorizanți:

• Igiena orodentara necorespunzătoare
• Tartrul
• Fumatul
• Probleme de ocluzie
• Prezența unor factori retentivi la nivelul dinților (ex. carii netratate)
• Anumite boli generale (ex. diabetul zaharat)
• Stări fiziologice: pubertatea, sarcină
• Stresul psihoemoțional

În cadrul tratamentului bolii parodontale profilaxia joacă un rol esențial. Măsurile profilactice se adresează factorilor determinanți și favorizanți ai bolii:

• O bună igienă orodentara
• Detartraj periodic urmat de periaj professional și air flow
• Tratamentul la timp al afecțiunilor dentare
• Echilibrarea bolilor generale printr-o medicație corectă
• Reducerea sau abandonarea fumatului
• Un regim de viață echilibrat

Dacă boală s-a instalat deja, măsurile profilactice trebuie însoțite de tratamente stomatologice specifice efectuate de personal calificat:

• Aplicații locale cu substanțe antibiotice și antiinflamatorii
• Tratament antibiotic pe cale generală
• Cauterizări chimice cu OTC
• Intervenții chirurgicale (chiuretaj parodontal, intervenții cu lambou)

După stabilizarea bolii se pot aplică tratamente de întreținere, cum ar fi:

• Vaccinuri pe bază de extracte naturale vegetale și animale
• Imunoterapie
• Laserterapie

Tartrul dentar reprezintă un complex organo-mineral aderent de suprafață dentară sau alte structuri solide orale, lucrări protetice, aparate ortodontice, rezultat din mineralizarea plăcii bacteriene.

În funcție de zone: supra sau subgingivala, compoziția tartrului diferă.

Suprafața tartrului este rugoasă și acoperită de un strat de placă bacteriană nemineralizată, ce diferă în zonă supra și subgingivala

Localizări preferențiale :

• suprafața linguală a incisivilor inferiori
• suprafața vestibulară a molarilor superiori
• suprafața ocluzala a dinților laterali lipsiți de antagoniști, cu o auto curățire și curățire artificială deficitare

În timp, consistența și aderența tartrului supragingival cresc, iar culoarea virează spre maroniu-negru, prin impregnarea cu pigmenți din alimente sau de hidrocarburi și nicotină la fumători.

Tratamentul ortodontic reprezintă modalitatea de aliniere și îndreptare a dinților, stabilizarea și corectarea relațiilor ocluzale între cele două arcade.

Înghesuirile și ocluziile incorecte afectează în timp sănătatea dinților, a gingiilor și a articulației temporo-mandibulare. O masticație deficitară va avea urmări asupra integrității tubului digestiv.

Multe persoane au dinții nealiniați, iar îndreptarea acestora nu este doar un deziderat estetic, ci și o îmbunătățire a sănătății oro-dentare.

Atunci când dinții nu se suprapun corect, mușchii maxilarului sunt solicitați suplimentar, ceea ce duce la probleme de articulații sau chiar la dureri de cap.

Durata tratamentului depinde de severitatea problemei și poate dura de la câteva luni până la doi-trei ani. Majoritatea pacienților sunt tratați pe parcursul a unu-doi ani. În acest timp, sunt necesare vizitele la cabinet, la fiecare 4 săptămâni. După îndepărtarea aparatelor ortodontice, de cele mai multe ori este necesară purtarea unui aparat de contenție, pentru a ajuta la păstrarea noii poziții a dinților.

Îndreptarea dinților necesită o ghidare mai precisă decât cea obținută cu un aparat ortodontic mobil. În aceste cazuri se folosesc aparatele fixe, sârma metalică unește bracketii și contribuie la schimbarea poziției dinților.

Periajul profesional se realizează în cabinet cu ajutorul unei periuțe montată la piesă coț a unitului dentar și cu o pastă specială.

Acest periaj profesional are că scop înlăturarea plăcii bacteriene de pe suprafața dentară, îndepărtarea discromiilor dentare externe, cauzate de alimente și tutun și îndepărtarea depunerilor de tartru fixate superficial.

Acest periaj profesional se realizează doar în cabinet și nu trebuie confundat cu periajul rotativ de la domiciliu.

Este recomandat să se realizeze un periaj profesional cel puțin o data la 2 luni.

De ce este necesar periajul profesional?

Placă bacteriană dentară – factorul principal al apariției cariei dentare și a parodontopatiilor marginale (afecțiune parodontala).

Placă bacteriană – este reprezentată de microorganisme ce adera pe suprafața dinților și nu poate fi îndepărtată prin jet de apa sau simplă clătire; este prezența și pe suprafețele plombitelor, aparatelor ortodontice, lucrărilor protetice.

Placă bacteriană poate fi observată că un depozit de culoare alb-gălbui, în special la bază dinților. Examinarea clinică se realizează în oglindă, atât de către medic cât și de pacient analizând zonele colorate unde periajul a fost insuficient sau ineficient.

Tartrul se formează prin mineralizarea în timp a plăcii bacteriene împreună cu sărurile de calciu din salivă. Acesta adera de suprafața dinților dar și pe alte zone dure cum ar fi obturațiile, punțile dentare, implantele dentare, proteze, aparate ortodontice, reprezentând un factor favorizant apariției bolilor parodontale.

Detartrajul este un tratament ce constă în spargerea și îndepărtarea depozitelor de tartru cu ajutorul unui apărat cu ultrasunete. Acesta are o ansă metalică ce vibrează și vibrațiile produse duc la dezintegrarea tartrului. Manoperă este nedureroasă dar sensibilitatea dinților este diferită așa că uneori poate fi neplăcut. În aceste cazuri o simplă anestezie locală rezolvă toată problemă.

Ce se întâmplă dacă se depune tartru?

Acumularea de tartru determină inflamarea gingiilor ceea ce numim noi gingivită, care se manifestă prin umflarea/mărirea, înroșirea, modificarea culorii și sângerarea acestora. Dacă tartrul persistă perioade mai îndelungate pe dinți și, în special în regiunile subgingivale, nu doar gingiile au de suferit, ci chiar și osul. Acesta, în încercarea de a se proteja de infecția cauzată de bacterii se retrage lăsând dinții fără o bună împlântare. Astfel aceștia se vor mișcă tot mai tare și în cele din urmă vor cădea.

Acest fenomen poartă numele de boală parodontala (așa numita parodontoză) și este unul dintre cele mai dezastruase efecte ale tartrului.

Se recomandă efectuarea unui detartraj o dată la 6 luni iar la pacienții cu implanturi dentare o dată la 4 luni.

Tratamentul cu aparatul de profilaxie Air Flow, asigură, prin intermediul particulelor de bicarbonat de sodiu ce sunt proiectate asupra suprafețelor dentare cu ajutorul aerului și a apei, o eficientă și facilă îndepărtare a tartrului, a plăcii bacteriene și ale petelor extrinseci cum ar fi cele datorate de nicotină, cafea și alimente colorate.

Deasemenea tratamentul asigură și un masaj gingival eficient, astfel restabilind circulația de tip terminal.

La sfârșitul tratamentului de Air-Flow cu siguranță va veți bucură de o senzație de prospețime și o respirație plăcută. Procedurile sunt lipsite de riscuri și nu au efecte secundare de nici un fel asupra gingiilor sau dinților dumneavoastră.

Această tehnică de igienizare este indicată să se realizeze la un interval de cel puțin 3 luni (de la caz la caz).

S-a observant că la 98% dintre cazuri, care și-au realizat un tratament profilactic Air Flow, sângerările gingivale au dispărut și culoarea gingiei a revenit la normal.

Se utilizează pentru: curățarea suprafețelor ocluzale înaintea realizării sigilarilor; pentru igienizarea suprafețelor dentare înainte de a se aplică aparatul ortodontic fix dar și pe toată perioadă de purtare a acestora deoarece persoanele purtătoare de bracketi ortodontici prezintă o dificultate în a igieniza aparatul; curățarea bonturilor dentare înaintea cimentării definitive a unei lucrări protetice; după realizarea detartrajului pentru finisare; și nu în ultimul rând pentru curățarea cu eficientă maximă a coloratiilor extrinseci datorate consumului de alimente colorate, cafea, tutun.

Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei din șanțuri, fosete, de pe suprafețele ocluzale și vestibulare ale molarilor și premolarilor și de pe suprafețele orale ale incisivilor superiori. Ea reprezintă un mod sigur și nedureros de a proteja dinții copiilor de carii.

Sigilantul este un material special destinat acestei manopere, ce conține particule de fluor care se eliberează treptat pe o perioadă îndelungată de timp. Sigilantul formează o barieră solidă care ține alimentele și bacteriile departe de suprafețele retentive ale dinților. Această barieră protectoare acoperă toate micile neregularități de pe suprafața dintelui, acest fapt fiind important deoarece cariile dentare încep să se dezvolte în aceste zone.

Procedeul este destul de rapid, durează doar câteva minute pentru fiecare dinte în parte. Dintele se curată cu ajutorul periajului profesional și cu Air-Flow și se aplică o substanță specială care face legătură între sigilant și dinte. În final se aplică lichidul de sigilare care este întărit cu ajutorul unei lămpi cu ultraviolete. Manoperă este în totalitate nedureroasă iar ocazional este necesară intervenția pentru mici finisări ale materialului.

Sigilarile durează câțiva ani, dar este bine că medicul dentist să verifice în mod regulat integritatea acestora deoarece materialul de sigilare se uzează în timp iar dacă nu se face o verificare a acestora pot apărea carii în unele zone. Sigilarile se fac imediat după ce erup dinții permanenți. Acest lucru se întâmplă în jurul vârstei de 5-7 ani (variază de la copil la copil) iar restul dinților se sigilează pe măsură ce erup.

Tratamentul de fluorizare a dinților

Tratamentul de fluorizare este efectuat pentru a reduce riscul apariției cariilor dentare (la toate tipurile de dentiții) și încetează progresia leziunilor carioase deja existențe. De multe ori s-a constatat fenomenul de reversie a cariei dentare sub tratamentul de fluorizare.

Fluorizarea în cabinet

• Se realizează în cabinet, de 3-4 ori pe an, în cadrul ședințelor de profilaxie.
• Se realizează prin aplicarea pe dinți a anumitor produse special concepute în acest scop, precum paște de dinți profilactice fluorurate, soluții, geluri sau lacuri care conțin fluor.
• Fluorizarea se realizează doar după efectuarea unei igienizări perfecte a cavității bucale cum ar fi: periaj profesional, detartraj (dacă este cazul), Air Flow, întrucât fluorul penetrează mult mai ușor țesuturile dentare ce au fost curățate în prealabil și nu sunt acoperite de placă bacteriană sau depozite tartrice.
• Folosirea în cabinet de paște fluorurate constituie o metodă rapidă și eficientă de flourizare locală profesională; pastă se aplică în linguri universale care apoi se aplică pe fiecare arcadă dentară, timpul de purtare variind între 1-2 minute per arcadă.
• După tratamentul de fluorizare pacientul nu va clăti gură, nu va bea și nu va mânca pentru un interval de 30 de minute.
• Că tratamentul de fluorizare să fie eficient depinde în mod obligatoriu de realizarea în permanență a unei igiene orale riguroase, bazată pe periaj dentar efectuat corect de minim de 2 ori pe zi, a mijloacelor suplimentare de igiena și a controalelor regulate la medicul dentist.

La domiciliu, pacienții pot folosi de asemenea paște de dinți cu o concentrație scăzută de fluor, cele cu concentrații mari fiind destinate aplicării exclusiv în cabinet (de către specialistul în profilaxie) sau ape de gură cu fluor destinate uzului zilnic sau săptămânal.

Indicații ale tratamentului de fluorizare:

• În special copiilor cu vârstă peste 6 ani, adolescenții și persoanele adulte.
• Pacienții care poartă aparate ortodontice fixe.
• Persoane care suferă de sensibilitate ușoară sau marcată a dinților la anumiți stimuli; acestor pacienți se indică că fluorizarea să se repete o dată la 2 zile până la remiterea durerii.
• Pacienții care suferă de disfuncții ale glandelor salivare sau cei ce au fost supuși radioterapiei, având drept consecință un flux salivar; la acești pacienți se recomandă îndeosebi fluorizări locale profesionale pentru a crește carioprotectia la nivel dentar.
• Persoanele care doresc o albire profesională în cabinet; înainte și după tratament.

Bruxismul este acel fenomen atunci când se strânge și se scrâșnește din dinți. Acest fenomen duce la abraziunea danturii și la dureri faciale sau ale articulației temporo-mandibulare.

Există două tipuri de bruxism: cel diurn și cel nocturn.

Bruxismul diurn este un obicei de scrâșnire a dinților în timpul zilei, în special în situații emoționale intense ce afectează structurile musculare; acesta poate cauza spasme și durere musculară, dureri de cap. O mare parte din populație suferă de această formă de bruxism.

Pentru bruxismul diurn, pacienții trebuie să fie conștienți de momentele în care scrâșnesc dinții, care poate să aibă loc în activitățile cotidiene. Ei trebuie să conștientizeze existența acestui obicei vicios și să încerce să îl evite.

Bruxismul nocturn poate avea diferite cauze, stomatologice și psihologice. Printre acestea din urmă se număra necesitatea de a luă decizii, o anume formă de agresivitate reprimată, lipsă odihnei, anxietatea, frică, durerea, disconfortul, o întâmplare marcantă din trecut.

În cazul în care bruxismul nu este provocat de probleme stomatologice, pentru tratarea acestuia se poate apela la terapii comportamentale menite să reducă stresul emoțional. În multe cazuri se recomanda purtarea în timpul somnului sau în decursul zilei (depinde de caz) a unor gutiere realizate de către tehnicianul dentar, dintr-un material flexibil/cauciucat, menite să absoarbă forță mușcăturii și să evite frecarea dinților între arcade, care cauzează leziunile dentare și durerile faciale.

Mergeți la medicul dentist dacă observați următoarele: dureri în articulație, în urechi; dacă dantură este prost aliniată; dacă aveți lucrări dentare incorect adaptate, vechi; dacă aveți dinții abrazati; dacă acuzați dureri de cap; dacă partenerul dumneavoastră se plânge de zgomotele din timpul somnului; înrăutățirea unui defect dentar existent.

Este foarte important că imediat ce sesizați această problemă să va adresați unui medic dentist, deoarece, lăsată netratata, poate duce la: abrazarea dinților, spasme și dureri musculare, dureri de cap, degradarea (din punct de vedere estetic) dinților, sensibilitate dentară; migrarea, fisurarea și fracturarea dinților; perturbări ale somnului; oboseală matinală; mobilitate dentară patologică, leziuni ale obrajilor și limbii produse de marginile ascuțite ale dinților abrazati.

ORAL B PROFESSIONAL CARE OXYJET + 3000(PERIUTA ELECTRICA + DUS BUCAL)

Ultima si cea mai performanta versiune de dus bucal, ORAL B Professional Care OxyJet + 3000 (MADE IN GERMANY) va completeaza nevoile de igiena orala ale intregii familii, acesta reprezentand solutia completa cu dus bucal si periuta de dinti electrica.

Oral B Professional Care Oxyjet + 3000 a inlocuit modelul Oral B Professional Care 8500 Oxyjet Center.

Terminalele diferite ca forma si intrebuintare reusesc sa acopere toate necesitatile de igiena pornind de la curatarea dintilor si a spatiilor interdentare si teminand cu suprafata gingivala si linguala. Oral B Professional Care Oxyjet + 3000 este sistemul de igiena orala Oral B inspirat de dentisti, avand o actiune de periaj 3D, curatare dinte-cu-dinte si irigatorul bucal cu tehnologie Oxyjet cu Micro-Bule de Aer pentru curatare subgingivala.

PERIUTA DE DINTI ELECTRICA ARE TREI MODURI DE PERIAJ: Curatare Zilnica (curatare exceptionala a cavitatii bucale), Sensibil (curatare blanda dar eficienta a zonelor sensibile), Albire (luciu exceptional si albire ptr uz ocazional sau zilnic).

Actiunea de curatare 3D : oscileaza, pulseaza si cuprinde fiecare dinte pentru a indeparta pana la de 2x mai multa placa bacteriana decat o periuta manuala.

Indicator de presiune vizibil : actiune delicata asupra dintilor si gingiilor, cu indicator de presiune vizibil, care se aprinde daca se aplica prea multa presiune. Cronometru profesional : asigura un periaj la durata recomandata de medicii dentisti. La intervale de 30 de secunde se aude un sunet scurt care va aminteste sa periati in mod egal cele patru portiuni ale gurii. Indeparteaza petele de suprafata pentru dinti mai albi in mod natural.

IRIGATORUL BUCAL OXYJET comprima aerul si il amesteca in apa pentru a obtine milioane de bule care atacata placa bacteriana. Folosit, dupa fiecare periaj dentar irigatorul reduce semnificativ sangerarile si bacteriile asociate gingivitei. Jetul difuz, este proiectat pentru a patrunde cu usurinta sub marginea gingiei

* Un jet unic, care pulseaza usor, va ofera posibilitatea de a inlatura resturile de alimente

* Aveti posibilitatea de a controla presiunea jetului (5 trepte de presiune)

* Un rezervor incapator (600 ml/20 fl. oz).

Oral B Professional Care a fost creat in colaborare cu experti in domeniul stomatologic in scopul eliminarii placii bacteriene de pe toate suprafetele dintilor si in scopul combaterii bacteriilor existente

Profilaxie personală: periajul dentar regulat și folosirea mijloacelor complementare de igienizare, alimentația sănătoasă

Pastă de dinți:
Majoritatea paștelor de dinți au că și componente de bază calciul, fluorul și o substanță antiseptică. Există însă și paște cu o componența ușor abraziva sau chiar substanță ușor anestezica. Indiferent însă de tipul de pastă de dinți ales, nu uitați că numai un periaj corect că tehnică, durată și frecvență completează calitatea pastei de dinți.

Ață dentară (Dental Floss):
Ață dentară se găsește în farmacii, în cabinete dentare sau în hipermarket, se recomanda utilizarea atei dentare cel puțin o data pe zi, iar atunci când nu este posibil, minimum de trei ori pe săptămâna. Această poate reduce riscul apariției cariilor cu până la 80%, cu ajutorul atei dentare putând fi înlăturată placă bacteriană din zonele greu accesibile periajului (spațiile interdentale).

Apa de gură:
Apa de gură este un produs antiseptic, antibacterian, ce combate dezvoltarea microbilor patogeni în cavitatea bucală. Această nu înlocuiește periajul dentar, ci îl completează.

Periuța interdentară:
Este recomandată purtătorilor de punți dentare și aparate ortodontice fixe. Este de mărimi diferite și asigură curățarea zonelor inaccesibile altui tip de periuțe.

Periuța de dinți electrică:
Deși unii pacienți sunt motivați de faptul că periuța electrică este mai eficientă și simț că dinții se curată mai bine, este important să se respecte aceleași reguli de periaj. Se recomanda înlocuirea capului periuței la interval de 3 luni sau mai devreme în cazul în care perii au început să se uzeze.

Periuța de dinți manuală:
Periuța de dinți trebuie să aibă peri moi (soft) sau medii (medium) că duritate pentru a evită lezarea gingiei.Recomandăm schimbarea periuței de dinți la interval de trei-patru luni.Periuța de dinți uzată nu poate curată eficient dinții!

Dușul bucal:
Aparatul prezintă un recipient în care se pune apa sau apa de gură și o ansă (sau două, în funcție de tipul aparatului). Ansă proiectează soluția cu o presiune reglabila, sub formă unui jet unic sau difuz. Dușul bucal este indicat pentru curățarea zonelor greu accesibile și pentru masaj gingival.

Protetica presupune reconstrucția danturii prin lucrări protetice fixe sau mobile, fațete dentare sau încrustații dentare.

• Lucrări fixe cimentate pe dinți
• Lucrările fixe pe implanturi
• Lucrări mobile care se sprijină pe gingii
• Lucrări parțial mobilizabile

Este recomandat să fie lăsată la latitudinea medicului tipului de lucrare întrucât acesta se ghidează în funcție de numărul dinților pierduți, al dinților restanți, al poziției acestora și funcție de afecțiunile pacientului.

• Materialele metalo-ceramice formate din cele metalice (Cr-Ni sau Cr-Co) care dau rezistență lucrării și ceramică (porțelan) care e rezistentă și superioară și din punct de vedere estetic
• Materialele integral ceramice, care sunt superioare din punct de vedere estetic
• Materialele din ceramică pe suport de zirconiu, care sunt complet tolerate de organism, nu se corodează, sunt mai rezistente și elimină aspectul de gingie înnegrită.
• Materialele acrilice, care sunt folosite pentru protezele totale sau parțiale

Pentru ameliorarea stabilității protezelor se poate apela la miniimplanturi prevăzute cu capse ce ajută purtătorii de proteză să obțină o stabilitate mai bună a protezelor cu costuri minime și rezonabile, chiar și atunci când oferta osoasă este minimă.